___
COMUNA URECHESTI
Comuna Urechesti este unitatea administrativ-teritorială de baza, care cuprinde populaţia rurală reunita prin comunitate de interese şi traditii si are in componenta un singur sat, satul Urechesti, care are statut de resedinta a comunei.
În satul resedinta de comuna sunt grupate autoritatile si institutiile publice reprezentative, dupa cum urmeaza: Primaria, Consiliul Local, Postul de Politie, Farmacia, Dispensarul uman, Scoala Urechesti, Gradinita Urechesti.
(3) În conformitate cu prevederile Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, satul Urechesti a fost încadrat în rangul IV, fiind reşedinţă de comună. Comuna Urechesti este situată în zona de deal, in partea de sud a judetului Vrancea, la o distanta de 17 Km de municipiul Focsani, este cuprinsă între coordonatele geografice de 45 grade, 35 minute şi 58 secunde latitudine nordică şi 27 grade, 04 minute si 13 secunde latitudine estică si se află în interferenţa zonei climatice 1, vânturile dominante fiind Crivăţul şi Băltăreţul.
Localitatea este amplasata pe D.N.2 (E85) si se invecineaza cu localitatile :
a) la Nord cu comuna Cotesti;
b) la Sud cu comuna Popesti;
c) la Est cu comunele Slobozia Ciorasti si Gugesti;
d) la Vest cu comunele Gura Calitei si Poiana Cristei.
Teritoriul administrativ al comunei este strabatut de drumul judetean 205B ce face legatura cu DN 2/E 85 si comuna Cotesti strabatand localitatea Urechesti. DN 2/E85 trece prin partea extrem estica a localitatii Urechesti si este clasat ca drum reper de orientare nord-sud care traverseaza intreg teritoriul Romaniei.
Scurt istoric
Cel mai vechi document care pomeneste numele satului Urechesti este Hrisovul de danie din anul 1471, prin care domnitorul Radu cel Frumos ii daruia capitanului Stan Cotea, pentru merite deosebite in lupta, un vast domeniu, ale carui hotare, descrise in hrisov erau: „ Din apa Leordetului pana in apa Merii, de acolo pana la hotarul Carligelor, pana la hotarul Golestilor de Jos, a Plesestilor si-a Urechestilor si de aici in suspana la Blagov, iar de la Blagov pana in drumul cel mare”. Denumirea comunei vine de la numele unei familii de mosneni, Ureche, care se pare ca ar fi fost foarte numeroasa. Aceasta denumire exista cu mult inainte de 1470. cat de numeroasa era familia Ureche nu se stie precis. Mai bine de 250 de ani s-a vorbit, in documente, despre familia Ureche, dupa care nu mai este amintita in nici un act, fiind posibila o o stingere a acestei familii in linie barbateasca.
Din cele mai vechi timpuri si pana la reforma administrativ-teritoriala din 1952, cand se trece la organizarea pe raioane si regiuni, comuna Urechesti a apartinut de Judetul Ramnicu-Sarat, care a avut resedinta in Focsanii Munteni, pana la Unirea Principatelordin 1859 dupa care resedinta judetului se muta in orasul Ramnicu-Saratdatorita unificarii celor doua orase Focsani di 1862. in cadrul Judetului Ramnicu-Sarat, comuna Urechesti a facut parte din mai multe plasi: Marginea de Sus, Plaginesti, Dealul si Cotesti. Comuna a fost strans legata de orasele din apropiere: Focsani, Ramnicu-Sarat si Buzau. In decursul anilor, in functie de evenimentele politice, aveau loc si modificari structurale la nivelul localitatilor. Astfel, in anul 1864, conform Legii nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale, o comuna pentru a exista trebuia sa cuprinda cel putin 100 de familii si sa grupeze mai multe sate iar comuna Urechesti indeplinea aceste conditii.
In anul 1904 se adopta o noua lege administrativa, prin care se stipula ca o comuna trebuie sa aiba minimum 300 de contribuabili si un venit anual de cel putin 8.000 de lei. Potrivit acestei legi se reduce semnificativ numarul comunelor din judet dar Urechestiul se mentine printre comune. La 13 iunie 1925 se adopta Legea pentru unificare nr. 1472. Teritoriul Romaniei se imparte in judete, plasi, comune urbane de resedinta, comune urbane neresedinta, municipii, comune rurale si sate. Prin efectul legii, judetele si comunele urmau sa-si administreze interesele tot prin consilieri si primari. Noutatea consta in faptul ca unii consilieri erau alesi, altii numiti de drept, iar altii erau alesi din randul femeilor. In iunie 1930 au loc cateva modificari privind impartirea administrativa iar comuna Urechesti devine comuna rurala, extinzandu-si aria peste mai multe sate ai caror primari primeau sarcini de la primarul comunei rurale. In aceasta perioada comuna rurala Urechesti avea doi primari: unul al comunei rurale si altul al satului Urechesti. Din iunie 1930 si pana in aprilie 1931, de comuna rurala Urechesti depindeau urmatoarele sate: Balanesti, Cocosari, Costandoiu, Groapa Tufei, Gugesti, Gura Calitei, Oreavu, Palanca, Plopu, Poenita, Popesti, Rasca, Runcu, Sotarcari si Terchesti. Fiecare sat avea administratie proprie. Dupa 4 aprilie 1931 se revine la vechea impartire administrativa, care va dura pana in anul 1958, cand se desprind de Urechesti satele Teis, care trece la fosta comuna Budesti, actualmemente comuna Cotesti si satul Podul Lacului care trece la comuna Poiana Cristei. Din anul 1950 si pana in anul 1965 satele componente ale comunei Urechesti au fost: Palanca, Urechesti si Toharca. In anul 1968 comuna Popesti, cu satele componente se uneste cu comuna Urechesti luand fiinta una dintre marile comune ale judetului Vrancea, comuna Urechesti. In anul 2003 a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 15 aprilie 2003 si de Senat în şedinţa din 3 aprilie 2003 Legea nr. 207 din 16 mai 2003 pentru înfiinţarea comunei Popesti, prin reorganizarea comunei Urechesti, judeţul Vrancea. De la aceasta data comuna Urechesti are in componenta un singur sat: Urechesti.
Cu toate că unii istorici o atesta documentar undeva în preajma anilor 1500, prima atestare in actele oficiale ale vremii a localității Urechești este făcută în hrisoavele din anul 1664 ca fiind un ținut aflat în stăpânirea familiei moșnene Ureche. Cu toate că, în decursul timpului, s-au descoperit o serie de izvoare istorice ce atestă așezarea încă din perioada paleoliticului și neoliticului timpuriu, o dovadă fiind situl arheologic Titila-Câța, situat în vestul satului Palanca. Acest sit conține urme ale unor așezări specifice culturii Cucuteni, ale Epocii Bronzului și ale perioadei Latène, specifice culturii geto-dace.
Din punct de vedere administrativ, atestări recente ale comunei apar din secolul al XIX-lea, pe când localitatea făcea parte din plașa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat, având in componență satele Urechești și Palanca. La acea vreme, localitatea avea trei biserici din care una aparținând Schitului Vărzărești, a doua fiind biserica de parohie a satului Urechești, ctitorită de familia clucerului Toma in 1837, iar a treia aparținând satului Palanca, ctitorită în 1840. Dacă primele înscrisuri menționează ca localitatea avea circa 1675 de locuitori, sătenii iau decizia construirii școli, inaugurată în anul 1892. O altă atestare din anul 1925, menționează ca localitatea avea circa 2610 locuitori și făcând parte din plașa Plainești, conform Anuarului Socec.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, comuna a fost arondată, începând cu 1950, raionului Focșani, din regiunea Putna, din 1952 regiunii Bârlad, iar după 1956 regiunii Galați. Din 1968, Urecheștiul trece în cadrul județului Vrancea, fiindu-i arondată și comuna Popești, ce a fost desființată până în 2003.
În istoria comunei mai poate fi menționat și brutarul Nicolaua, vestit în intreg județul pentru pâinea pe care o făcea.
Mărturie a vechimii acestei localități rămân cele două biserici ale Mănăstirii Vărzărești, mai exact biserica Adormirea Maicii Domnului, ridicată în anul 1644, și biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ridicată în 1898.
Cu toate ca se află la doar 12 km de municipiul reședință de județ, Focșani, activitățile economice de bază rămân viticultura, pomicultura, cultura mare, creșterea animalelor. Datorită solului, altitudinii, înclinației terenului și expunerii la solare, Dealul Palanca rămâne arealul unde se produce cea mai frumoasa Chasselas din țară. O proporție mai mică, se desfășoară activități din domeniul comerțului, serviciilor și ale industriilor ușoare și alimentare.
___
COMUNA URECHESTI
Comuna Urechesti este unitatea administrativ-teritorială de baza, care cuprinde populaţia rurală reunita prin comunitate de interese şi traditii si are in componenta un singur sat, satul Urechesti, care are statut de resedinta a comunei.
În satul resedinta de comuna sunt grupate autoritatile si institutiile publice reprezentative, dupa cum urmeaza: Primaria, Consiliul Local, Postul de Politie, Farmacia, Dispensarul uman, Scoala Urechesti, Gradinita Urechesti.
(3) În conformitate cu prevederile Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, satul Urechesti a fost încadrat în rangul IV, fiind reşedinţă de comună. Comuna Urechesti este situată în zona de deal, in partea de sud a judetului Vrancea, la o distanta de 17 Km de municipiul Focsani, este cuprinsă între coordonatele geografice de 45 grade, 35 minute şi 58 secunde latitudine nordică şi 27 grade, 04 minute si 13 secunde latitudine estică si se află în interferenţa zonei climatice 1, vânturile dominante fiind Crivăţul şi Băltăreţul.
Localitatea este amplasata pe D.N.2 (E85) si se invecineaza cu localitatile :
a) la Nord cu comuna Cotesti;
b) la Sud cu comuna Popesti;
c) la Est cu comunele Slobozia Ciorasti si Gugesti;
d) la Vest cu comunele Gura Calitei si Poiana Cristei.
Teritoriul administrativ al comunei este strabatut de drumul judetean 205B ce face legatura cu DN 2/E 85 si comuna Cotesti strabatand localitatea Urechesti. DN 2/E85 trece prin partea extrem estica a localitatii Urechesti si este clasat ca drum reper de orientare nord-sud care traverseaza intreg teritoriul Romaniei.
Scurt istoric
Cel mai vechi document care pomeneste numele satului Urechesti este Hrisovul de danie din anul 1471, prin care domnitorul Radu cel Frumos ii daruia capitanului Stan Cotea, pentru merite deosebite in lupta, un vast domeniu, ale carui hotare, descrise in hrisov erau: „ Din apa Leordetului pana in apa Merii, de acolo pana la hotarul Carligelor, pana la hotarul Golestilor de Jos, a Plesestilor si-a Urechestilor si de aici in suspana la Blagov, iar de la Blagov pana in drumul cel mare”. Denumirea comunei vine de la numele unei familii de mosneni, Ureche, care se pare ca ar fi fost foarte numeroasa. Aceasta denumire exista cu mult inainte de 1470. cat de numeroasa era familia Ureche nu se stie precis. Mai bine de 250 de ani s-a vorbit, in documente, despre familia Ureche, dupa care nu mai este amintita in nici un act, fiind posibila o o stingere a acestei familii in linie barbateasca.
Din cele mai vechi timpuri si pana la reforma administrativ-teritoriala din 1952, cand se trece la organizarea pe raioane si regiuni, comuna Urechesti a apartinut de Judetul Ramnicu-Sarat, care a avut resedinta in Focsanii Munteni, pana la Unirea Principatelordin 1859 dupa care resedinta judetului se muta in orasul Ramnicu-Saratdatorita unificarii celor doua orase Focsani di 1862. in cadrul Judetului Ramnicu-Sarat, comuna Urechesti a facut parte din mai multe plasi: Marginea de Sus, Plaginesti, Dealul si Cotesti. Comuna a fost strans legata de orasele din apropiere: Focsani, Ramnicu-Sarat si Buzau. In decursul anilor, in functie de evenimentele politice, aveau loc si modificari structurale la nivelul localitatilor. Astfel, in anul 1864, conform Legii nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale, o comuna pentru a exista trebuia sa cuprinda cel putin 100 de familii si sa grupeze mai multe sate iar comuna Urechesti indeplinea aceste conditii.
In anul 1904 se adopta o noua lege administrativa, prin care se stipula ca o comuna trebuie sa aiba minimum 300 de contribuabili si un venit anual de cel putin 8.000 de lei. Potrivit acestei legi se reduce semnificativ numarul comunelor din judet dar Urechestiul se mentine printre comune. La 13 iunie 1925 se adopta Legea pentru unificare nr. 1472. Teritoriul Romaniei se imparte in judete, plasi, comune urbane de resedinta, comune urbane neresedinta, municipii, comune rurale si sate. Prin efectul legii, judetele si comunele urmau sa-si administreze interesele tot prin consilieri si primari. Noutatea consta in faptul ca unii consilieri erau alesi, altii numiti de drept, iar altii erau alesi din randul femeilor. In iunie 1930 au loc cateva modificari privind impartirea administrativa iar comuna Urechesti devine comuna rurala, extinzandu-si aria peste mai multe sate ai caror primari primeau sarcini de la primarul comunei rurale. In aceasta perioada comuna rurala Urechesti avea doi primari: unul al comunei rurale si altul al satului Urechesti. Din iunie 1930 si pana in aprilie 1931, de comuna rurala Urechesti depindeau urmatoarele sate: Balanesti, Cocosari, Costandoiu, Groapa Tufei, Gugesti, Gura Calitei, Oreavu, Palanca, Plopu, Poenita, Popesti, Rasca, Runcu, Sotarcari si Terchesti. Fiecare sat avea administratie proprie. Dupa 4 aprilie 1931 se revine la vechea impartire administrativa, care va dura pana in anul 1958, cand se desprind de Urechesti satele Teis, care trece la fosta comuna Budesti, actualmemente comuna Cotesti si satul Podul Lacului care trece la comuna Poiana Cristei. Din anul 1950 si pana in anul 1965 satele componente ale comunei Urechesti au fost: Palanca, Urechesti si Toharca. In anul 1968 comuna Popesti, cu satele componente se uneste cu comuna Urechesti luand fiinta una dintre marile comune ale judetului Vrancea, comuna Urechesti. In anul 2003 a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 15 aprilie 2003 si de Senat în şedinţa din 3 aprilie 2003 Legea nr. 207 din 16 mai 2003 pentru înfiinţarea comunei Popesti, prin reorganizarea comunei Urechesti, judeţul Vrancea. De la aceasta data comuna Urechesti are in componenta un singur sat: Urechesti.
Cu toate că unii istorici o atesta documentar undeva în preajma anilor 1500, prima atestare in actele oficiale ale vremii a localității Urechești este făcută în hrisoavele din anul 1664 ca fiind un ținut aflat în stăpânirea familiei moșnene Ureche. Cu toate că, în decursul timpului, s-au descoperit o serie de izvoare istorice ce atestă așezarea încă din perioada paleoliticului și neoliticului timpuriu, o dovadă fiind situl arheologic Titila-Câța, situat în vestul satului Palanca. Acest sit conține urme ale unor așezări specifice culturii Cucuteni, ale Epocii Bronzului și ale perioadei Latène, specifice culturii geto-dace.
Din punct de vedere administrativ, atestări recente ale comunei apar din secolul al XIX-lea, pe când localitatea făcea parte din plașa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat, având in componență satele Urechești și Palanca. La acea vreme, localitatea avea trei biserici din care una aparținând Schitului Vărzărești, a doua fiind biserica de parohie a satului Urechești, ctitorită de familia clucerului Toma in 1837, iar a treia aparținând satului Palanca, ctitorită în 1840. Dacă primele înscrisuri menționează ca localitatea avea circa 1675 de locuitori, sătenii iau decizia construirii școli, inaugurată în anul 1892. O altă atestare din anul 1925, menționează ca localitatea avea circa 2610 locuitori și făcând parte din plașa Plainești, conform Anuarului Socec.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, comuna a fost arondată, începând cu 1950, raionului Focșani, din regiunea Putna, din 1952 regiunii Bârlad, iar după 1956 regiunii Galați. Din 1968, Urecheștiul trece în cadrul județului Vrancea, fiindu-i arondată și comuna Popești, ce a fost desființată până în 2003.
În istoria comunei mai poate fi menționat și brutarul Nicolaua, vestit în intreg județul pentru pâinea pe care o făcea.
Mărturie a vechimii acestei localități rămân cele două biserici ale Mănăstirii Vărzărești, mai exact biserica Adormirea Maicii Domnului, ridicată în anul 1644, și biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ridicată în 1898.
Cu toate ca se află la doar 12 km de municipiul reședință de județ, Focșani, activitățile economice de bază rămân viticultura, pomicultura, cultura mare, creșterea animalelor. Datorită solului, altitudinii, înclinației terenului și expunerii la solare, Dealul Palanca rămâne arealul unde se produce cea mai frumoasa Chasselas din țară. O proporție mai mică, se desfășoară activități din domeniul comerțului, serviciilor și ale industriilor ușoare și alimentare.
Nota:
1. Valerică A. Tomulescu – Istoricul Mănăstirii Vărzăreşti şi al parohiilor Palanca şi Urecheşti
2. Sursa internet