Mănăstirea Soveja a fost înfiinţată, în anul 2001, în amintirea ctitoriei domnitorului Matei Basarab – fosta Mănăstire Soveja, numită şi Dobromira, zidită în anii 1644‑1645. Biserica, având hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, a fost sfinţită la data de 21 mai 2005. Amplasată într-o zonă geografică de o frumuseţe aparte, bogată în evenimente istorice (aici, ostaşii români au luptat vitejeşte în anii Primului Război Mondial, mulţi jertfindu-se pentru credinţă şi Neam) şi culturale (la Soveja, s-a descoperit cea mai cunoscută variantă literară a baladei „Mioriţa”), Mănăstirea Soveja se constituie ca un reper eclesiastic şi duhovnicesc binecuvântat ce face legătura între trecut şi prezent.Dezvoltarea
mănăstirii a luat o amploare deosebită după venirea în iunie 2006 ca preot duhovnic la schit a Protosinghelului Sofian Ardelean, cu metania din Mănăstirea Sihăstria, Jud. Neamț, care a întocmit un plan de sistematizare. De la 1 martie 2011 egumenă a schitului a fost numită m-hia Irina Nuță, care, ajutată de părintele duhovnic, conduce obștea monahală. Măicuțele, pe lângă slujbele de la biserică și canonul personal de rugăciune, se mai ocupă cu grădinăritul, creșterea animalelor, croitorie, pictură, îngrijirea curții și alte activități monahale.
